Apă pentru elefanţi de Sara Gruen


Sara Gruen ne aduce prin intermediul cărții sale culisele lumii circului din perioada marii crize economice din America anilor ’30 și nu o face oricum ci oferindu-ne niște tablouri de o complexitate uluitoare. Relatările ne sunt făcute de către Jacob la bătrânețe, alternate fiind cu evenimentele și programul pe care îl are în institutul în care este găzduit acum la nouăzeci sau nouăzeci și trei de ani, după cum chiar el se exprimă.

Într-un roman savuros și emoționant de peste 350 de pagini aflăm povestea vieții lui Jacob după tragicul accident ce îl face să își rateze examenul finalul pentru obținerea licenței în medicină veterinară și rămâne practic pe drumuri din cauza ipotecii puse pe casă lăsată moștenire de părinții săi.

Își încearcă norocul și se urcă din mers în primul tren care îi iese în cale, acesta dovedindu-se a fi trenul circului Fraților Benzini. În cadrul circului evoluează de la statutul de simplu muncitor până la cel de veterinar al circului și nu numai atât ci și de la statutul de burlac până la cel de „îndrăgostit nebunește” de soția șefului său și anume frumoasa Marlena, cea care avea numărul vedetă al circului și anume dresura de cai.

Iar pentru ca povestea să fie mult mai complicată August, soțul Marlenei și administratorul circului, este suferind de schizofrenie paranoică sau așa cum Unchiul Al, patronul circului, se exprimă, este „șnițofrenic și paragonic”, ceea îl face să aibă schimbări bruște de atitudine și comportament, trecând rapid de la fermecător și galant la violent și bătăuș.

Schimbările de dispoziție ale lui August se revarsă adesea asupra noii achiziții a circului, femela de elefant Rosie, cea care fiind dresată în poloneză nu avea parte de un număr în spectacol și era mereu obiectul nemulțumirilor lui August.

Pe lângă drama personajelor principale sunt dezvoltate și povești secundare, nu foarte detaliate dar suficient de interesante, precum cea a bătrânului Camel ori a piticului Walter.

Titlul cărții, „Apă pentru elefanți” este expresia care îl supără pe Jacob cel de nouăzeci de ani venită din parte unui coleg mai tânăr care pretindea că a făcut parte dintr-un circ și a cărat apă pentru a adăpa elefanții. Având în vedere dimensiunile unui elefant cred că pentru toată lumea este clar că e aproape imposibil să poți adăpa un elefant cu găleata, astfel că expresia devine un soi de marcă a minciunii dar și un declanșator pentru amintirile pe care Jacob le împărtășește cu noi.

Sara Gruen țese o poveste uimitoare pe care o completează la fiecare capitol cu poze din colecțiile Muzeului Circului Ringling sau a altor arhive, iar ceea ce mi-a plăcut și mai mult este faptul că multe din întâmplările descrise în carte chiar au avut loc doar că în contexte diferite.

Am adorat personajele mute din această carte, inteligenţa elefantului Rosie m-a acaparat şi m-a făcut să mă îndrăgostesc de acest personaj simpatic şi loial.

Vă recomand călduros să vă aventurați în lectura unui roman de o calitate deosebită cu o poveste de viață memorabilă.

Crede în Tine!

Lasa un comentariu