Trece timpul şi odată cu trecerea lui parcă mă trec şi eu…


„Din momentul în care ne naștem, timpul începe să ne ia viața înapoi.”— Seneca

Trece timpul și odată cu trecerea lui parcă mă trec și eu…

Mai trece o clipă și o altă clipă, mai trece o zi și o altă zi și parcă timpul ăsta nu mai are așteptare…
Și cu fiecare zi și cu fiecare an care trece noi oamenii suntem din ce in ce mai rai, mai egoiști , mai nepăsători și reci de parcă suntem veșnici pe pământ.

Stau și mă gândesc uneori și mă întreb … Oare cum ar arăta o lume în care să dăruim tot ce avem mai frumos în suflet?

Și este atât de simplu, atât de ușor să ne trăim viața aceasta cât mai frumos cu putință.
Să trăim fiecare clipă cu intensitate maximă, să zâmbim, să iubim deoarece  timpul nu stă nici măcar o secundă pe loc.

Suntem prea plini de orgolii ca să mai iubim necondiționat, suntem prea săraci de sentimente frumoase, suntem prea săraci să mai oferim un zâmbet și o îmbrățișare caldă.

„Sunt o mie de feluri de a pierde o zi, însă niciunul de a o întoarce înapoi.”

Pentru că suntem obsedați să ne umplem viața cu diverse sortimente de senzații, nu ne dăm seama cât de repede trece timpul….

Timpul nu pleacă niciodată cu mâna goală. Își ia cu el bagaje mari şi dus este. Târând nume, fapte și mituri ne lasă mai tristi, mai însingurați.

Hai să iubim și tot ce e mai bun în suflet să dăruim…

 

Crede în Tine!

Lasa un comentariu