Îngere, te rog, fă un miracol, stai lângă mine


Scriu cu pana împrumutată de la o lebădă neagră despre tristeți care se petrec doar în sufletul meu.

Scrisul este o taină a sufletului, o oglindă a celor nevăzute, o confesiune a trăirilor, o contemplare, o revelație în care te descoperi pe tine.

Când scriu simt cum sufletul mi se înalță la îngeri, iar îngerii se pogoară pe pământ.

Numai cuvintele sunt cele care îmi dau senzație de nemurire, de fapt cuvintele scrise nu mor niciodată, rămân.

Am un înger în cer, cel mai frumos înger din cer îmi îngână ușor un cântec de dor. Cad lacrimi care sfredelesc pământul și mă trezesc  în fiecare dimineață cu o senzație de iarnă în suflet.

Uneori mi-e atât de frig, Îngere, te rog, fă un miracol, stai lângă mine. Șoptește-mi un gând plăpând, un gând mic cu bucurie. Te rog șoptește-mi mie…

Fă un miracol, Îngere, te rog, ia de la mine din suflet tristețea mea amară, golul adânc, ia despărțirea și fă o să piară de pe pământ, ia bătrânețea, ia ridurile și firele albe de păr a le lui mama.

Fă un miracol, Îngere, te rog, lasă-ți aripile deasupra noastră și lasă-ți lumina să pătrundă în viețile noastre, dăruiește-ne liniștea de care avem nevoie și numără-ne veșnicia clipelor  pline de Iubirea ta.

Fă un miracol, Îngere, te rog, scutură peste noi pulbere de stele.

Crede în Tine!

Lasa un comentariu

Cine sunt eu

Îmi doresc ca prin această frumoasă călătorie a mea prin viață , sa pot să inspir frumos oamenii, prin cuvintele, faptele, gesturile și frumusețea lumii mele interioare.
citeste mai mult