Mamele sunt frumoase, chiar şi atunci când uită că nu au mâncat sau nu sunt pieptănate


— “Mamele sunt îngeri transferaţi din rai pe pământ.” Claudiu Ovidiu Țofeni

Ce sunt mamele?
Sunt acele ființe care nu își mai aparțin, care nu mai au nopți dormite, după amieze liniștite și nici dimineți cu cafele aburinde, savurate în tihnă. În schimb, au de pregătit mic dejunuri cu cornuri calde și cacao cu lapte. Sau chiftele pe care copiii nu le vor mânca pentru că voiau paste. Iar după ce le-ai făcut, de fapt, parcă ar fi mâncat niște șnițele.

Mamele nu mai au concedii, ci doar profesia de …mamă. Și, deși nimeni și nimic nu te pregătește pentru asta, mamele învață clipă de clipă câtă responsabilitate presupune să fii mamă. Cu dăruirea se nasc, iar sacrificiul nu se pune.

Mamele sunt acele ființe care nu încuie niciodată poarta casei, iar ușa o țin mereu deschisă. Inclusiv pe cea a inimii lor. Ele nu cer nimic, dar oferă totul.

Mamele sunt acele ființe care au mereu câte ceva de făcut, dar nu pentru ele. Ele au mereu brațe odihnite, mângâieri care vindecă și grasuri care alină. Au vorbe care desmiardă și gesturi care răsfață.

Mamele sunt „veșnice”: ele sunt veșnic odihnite, veșnic sănătoase, veșnic zâmbitoare, veșnic aproape, veșnic cu brațele odihnite și cu inimile veșnic pline de iubire.
Mamele sunt veșnic calme, chiar și atunci când nu mai au niciun nerv întreg. Și care a încetat să mai fie veșnic.

Ele nu au voie să își arate disperarea, teama, oboseala sau neputința. Ca să nu transmită energie negativă. Ele le știu pe toate chiar și atunci când habar nu au ce zi este. Ele știu o poveste despre orice și știu exact unde se află fiecare lucru, chiar dacă nimic nu este pus la locul lui. Ele au mereu răspunsuri.
Ele sunt răspunsul la orice întrebare.
Mamele sunt răspunsul „da” la întrebarea „mamă ?”. Ele sunt speranța din întrebarea „unde-i mama?”.

Mamele sunt acele ființe în brațele cărora locuiesc cei foarte mici, sălășluiesc cei un pic mai mari și în care mai poposesc, uneori, chiar și cei căsătoriți.

Mamele sunt frumoase, chiar și atunci când uita că nu au mâncat sau nu sunt pieptănate. Mai ales atunci.

Mamele sunt acele ființe care îți spun că nu există „bau-bau”, apoi te iau de mână și îți arată că în camera ta nu este niciun om negru sub pat.

Mamele sunt acele ființe care nu dorm, dar veghează. Nu mănâncă, dar țin mâncarea caldă până vine copilul acasă. Nu se odihnesc, dar se „încarcă” cu simple zâmbete. Nu simt propriile dureri, dar suferă pentru fiecare scâncet al odorului lor.

Mamele sunt chintesența lucrurilor, alchimia emoțiilor, algoritmul ocrotirii, paradigma siguranței.

Mamele modelează, cizeleaza, cresc, educa, și apoi dau omenirii… oameni.

Mamele sunt acele ființe înzestrate cu capacitatea de a înțelege că, unul dintre cele mai bune lucruri pe care le au de ofăcut pentru copiii lor este să le dea acestora o tolbă plină cu săgeți și să îi învețe să tragă. Si asta pentru că, atunci când vor ieși în lume și vor da piept cu realitatea, copiii lor vor ști să se descurce. Și nu vor claca. Iar dacă se va întâmpla să o facă, ei vor ști că vor avea întotdeauna la cine să se întoarcă pentru o vorbă bună și o îmbrățișare.

Si asta pentru că mamele sunt acele ființe care nu încuie niciodată poarta casei, iar ușa o țin mereu deschisă. Inclusiv pe cea a inimii lor.

Crede în Tine!

Lasa un comentariu