Osho – Citate care îţi vor atinge sufletul şi mintea


Osho, unul dintre cei mai mari lideri spirituali ai lumii, a influențat viețile a milioane de persoane atât în timpul vieții, cât și după moartea sa.

S-a născut în anul 1931 în India, însa învățăturile lui Osho au depășit cu mult granițele țării sale. Considerat de foarte multe persoane un adevărat maestru spiritual, Osho a încercat să-i învețe pe oameni să se bucure de viață, sa trăiască în prezent și să iubească.

Am ales pentru tine câteva citate celebre care pe mine m-au făcut să mă gândesc la cât de importante sunt lucrurile simple în viață, mi-au amintit cât de important este să trăim în prezent, să trăim o viață frumoasă, împlinită și toată această savoare a vieții nu se află altundeva decât înlăuntrul nostru.

„Fiecare persoană vine în această lume cu un destin propriu – are ceva de îndeplinit, ceva mesaj trebuie transmis, ceva muncă trebuie să fie dusă la sfârşit. Nu eşti aici accidental – eşti aici intenţionat. Există un rost în spatele tău. Întregul intenţionează să facă ceva prin tine.”

„Viaţa este o curgere, este un fluviu, este o mişcare continuă. Dar oamenii au impresia că ei înşişi reprezintă ceva static. Numai obiectele sunt statice, numai moartea este încremenită; viaţa este o continuă schimbare. Cu cât există mai multă schimbare, cu atât viaţa este mai abundentă. Iar o viaţă abundentă aduce cu sine extraordinare schimbări, clipă de clipă.”

„Trăiește total, trăiește cu pasiune… În felul acesta fiecare moment devine de aur, iar întreagă ta viată se transformă într-o înșiruire de clipe aurite. O astfel de ființa nu moare niciodată, căci atingerea ei seamănă cu aceea a regelui Midas: orice atingea, se preschimba în aur.”

“Atunci când te naști, nu ești un copac, ci o sămânță. Trebuie să crești, trebuie să ajungi la o înflorire, iar această înflorire va fi mulțumirea ta, împlinirea ta. Această înflorire nu are nimic de-a face nici cu puterea, nici cu banii, nici cu politica. Nu are legătură decât cu tine, cu evoluția ta personală.”

“Iubirea e pur şi simplu nebună. Nu apare niciodată când şi unde crezi că va apare. E firesc să fie aşa. Iubirea e altceva decât minte şi asta înseamnă că atunci când e iubire adevărată mintea nu mai contează. De aceea marile iubiri par imposibile minţilor obişnuite. Nu e nimic neobişnuit aici. Iubirea care nu trece de barierele minţii nu e iubire adevărată. Şi viaţa, existenţa vrea iubire adevărată. Dar pentru aceasta ne verifică şi ne pune faţă în faţă cu iubiri aparent imposibile. Dacă trecem examenul, atunci suntem făcuţi pentru iubire, dacă nu îl trecem atunci mai avem nevoie de timp ca să înţelegem ce e cu adevărat important în viaţă”.

“Iubirea trebuie să fie o relaţie plină de prietenie, în care nimeni nu este superior, în care nimeni nu decide cum să se desfăşoare lucrurile, în care partenerii sunt pe deplin conştienţi că sunt diferiţi, că abordarea lor în ceea ce priveşte viaţa este diferită, că modul lor de viaţă este diferit şi, cu toate aceste diferenţe, se iubesc. Ei nu vor găsi nici o problemă. Nu încercaţi să creaţi ceva suprauman. Fiţi umani şi acceptaţi omenescul celuilalt, cu toate slăbiciunile inerente naturii umane. Celălalt va comite probabil greşeli, tot aşa cum comiteţi şi voi, şi va trebui să învăţaţi. A fi împreună înseamnă a învăţa să iertaţi, să uitaţi, să înţelegeţi că şi celălalt este la fel de uman ca şi voi.”

“Într-o relaţie profundă, dragostea cuiva poate avea rezonanţe în tine şi îţi aduce adâncimile în fiinţă. Sunt două modalităţi de a te descoperi: una este meditaţia, cealaltă este dragostea. Prin celălalt devii conştient de fiinţa ta interioară. El devine un drum pentru a ajunge la tine însuţi. Cu cât dragostea este mai profundă, cu atât voi sunteţi mai profunzi. Dacă iubeşti pe cineva şi profunzimile tale vorbesc cu ale lui, ai o întâlnire în Fiinţă; dacă nu se întâmplă aceasta, renunţă – dar nu crea nici un conflict, bătălie sau luptă pentru aceasta, nu vă distrugeţi unul pe altul. Căutaţi în altă parte persoana care există şi care vă va iubi. Nu vă stabiliţi alături de cineva care nu este pentru voi.”

”Găsește câteva momente în care nu faci decât să te delectezi. Privind copacii, fii doar privitul. Ascultând păsărele, fii doar o ureche care ascultă; lasă-le să ajungă în miezul tău cel mai adânc. Lasă cântecul lor să se răspândească în toată ființa ta. Stând pe țărmul oceanului ascultă mugetul sălbatic al valurilor, devino una cu el… fiindcă mugetul acela sălbatic al avalurilor care nu are trecut, nu are viitor. Dacă poți să fii în ton cu el, vei deveni și tu un muget sălbatic. Îmbrățișează un copac și relaxează-te în îmbrățișare. Simte forma lui verde invadându-ți ființa.”

”Întreaga societate e formată din oameni mediocri, pentru simplul motiv că nimeni nu e ceea ce a fost el destinat să fie, ci e altcineva. Și orice va face, nu va putea fi cel mai bun și nu va putea simți împlinirea; nu se va putea bucura. Așadar, sarcina părinților e foarte delicată și e prețioasă, căci întreaga viață a copilului depinde de ea. Nu-i da nici un program copilului; ajută-l în orice fel vrea el.”

”Oamenii care afirmă că viața nu are nici un rost sunt cei care nu cunosc iubirea.”

”Fă ca râsul sa fie rugăciunea ta. Râzi mai mult. Nimic nu eliberează energiile blocate mai bine ca râsul. Nimic nu te face inocent aşa cum o face râsul. Singura funcţie a minţii este de a diviza la nesfârşit. Rolul inimii este de a vedea ceea ce uneşte, lucru de care mintea nu este deloc capabilă. Mintea nu poate să înţeleagă ceea ce se află dincolo de cuvinte; ea poate să înţeleagă numai ceea ce este corect din punct de vedere lingvistic, ceea ce este corect din punct de vedere logic. Ea nu este preocupată de existenţă, de viaţă, de realitate. Mintea este, ea însăşi, o ficţiune. Poţi trăi şi fără minte. Însă nu poţi trăi fără inimă. Şi cu cât existenţa ta este mai profundă, cu atât este şi inima ta mai implicată.”

”Fiecare se simte inferior într-un fel sau altul. Motivul este neacceptarea faptului că fiecare este unic. Nu se pune problema superiorităţii sau a inferiorităţii. Fiecare face parte dintr-o categorie care îi este proprie, şi din acest lucru nu rezultă nicio comparaţie. Noi nu le-am permis oamenilor să se accepte pe ei înşişi aşa cum sunt. În clipa în care te accepţi aşa cum eşti, fără nicio comparaţie, orice inferioritate şi orice superioritate dispare. În acceptarea totală de sine vei fi liber de aceste complexe de inferioritate sau superioritate. Altfel, vei suferi toată viaţa. Şi nu pot să-mi închipui o fiinţă care să aibă totul în această lume. Unii n-au ezitat să încerce, dar au eşuat lamentabil. Fii doar tu însuţi şi va fi suficient. Eşti acceptat de soare, eşti acceptat de lună, eşti acceptat de arbori, de ocean, de pământ. Ce poţi să îţi doreşti mai mult? Eşti acceptat de întregul univers. Bucură-te şi savurează acest lucru!”

”Dumnezeirea înseamnă să simţi viaţa ca un dans, ca un cântec, să o accepţi în toată complexitatea ei, fără nici o judecată – să o iubeşti pentru ceea ce este.”

”Riscă tot ce ai! Fii asemenea unui jucător! Riscă totul, deoarece clipa următoare ar putea să nu mai vină, aşa că de ce să îţi pese? De ce să te intereseze? Trăieşte intens, trăieşte plin de bucurie. Trăieşte fără teamă, trăieşte fără să te simţi vinovat. Trăieşte fără să îţi fie frică de iad şi fără să doreşti raiul. Trăieşte pur şi simplu.”

”Nu există viitor dacă tu nu îl creezi! Și orice se va întâmpla mâine va fi creația ta. Și trebuie să fie făcut astăzi,acum-deorece din astăzi, din pântecele zilei de astăzi, se va naște ziua de mâine.”

Crede în Tine!

Lasa un comentariu