Întâlnire cu Joe Black

Cu numai câteva zile înainte de a împlini 65 de ani, un bărbat primește vizita unui străin misterios: Joe Black, Moartea în persoană. În schimbul timpului pe care îl primește în plus, bărbatul acceptă să fie ghidul lui Joe pe pămînt.

Ce se poate întâmpla atunci când Moartea însăși apare luând chipul unui tânăr chipeș care se îndrăgostește de fiica unuia dintre muritorii pe care tocmai venise să-l ia Dincolo?… Bill Parrish – Anthony Hopkins are de partea sa tot ceea ce și-ar putea dori un muritor: succes, sănătate și putere. Însă, Bill va regreta curând această înțelegere deoarece, neașteptat, Joe se îndrăgostește de frumoasa Susan -Claire Forlani, care este chiar fiica lui.

Trei nominalizări la Academy of Science Fiction, Fantasy & Horror Films, pentru cel mai bun actor în rol principal Anthony Hopkins,  cea mai bună actriță în rol secundar Claire Forlani  și cea mai bună coloană sonoră.

Filmul este dominat de iubire, ca sentiment fundamental. Întâlnirea întâmplătoare de la bar cu tânărul necunoscut semnifică, în sensul lui Platon, găsirea sau re­găsirea celor care sunt destinaţi unul celuilalt. Şi astfel întâmplarea, hazar­dul, capătă greutatea destinului, iar banalul se converteşte în exemplar. Atât de sensibilă şi fragilă, fascinantă prin simplitate şi firesc, cuceritoare prin naivitate şi bunătate, prin generozitate, cu o intensă viaţă interioară, Susan a avut şi şansa unei iubiri paterne stimulative, modelatoare, un adevărat ceremonial de iniţiere în taina iubirii.

 „Nu văd nici o emoţie, nici un fior… Vreau să iubeşti cu pasiune, să pluteşti de fericire. Vreau să cânţi şi să dansezi ca un derviş. Da, vreau să fii în al nouălea cer…Îndrăgosteşte-te de-un bărbat care să te iubească, să te facă fericită…Viaţa n-are sens fără pasiune…”.

Omul de afaceri Bill Parrish – Anthony Hopkins , unul dintre cei mai bogaţi si mai puternici, este un om inteligent, sensibil, bun, generos, social, ocrotitor cu familia, cu asociaţii, cu subalternii, cu toţi ceilalţi, cult, cu un subtil gust pentru frumos. Palatul său, grădina, parcul  exprimă  bunăstare, echilibru și armonie. Colecţionar de opere de artă, întreprinzător, ager, inventiv, lejer, dezinvolt, în afaceri este, mai presus de toate, moral. Este o conştiinţă, un reper.

Moartea este convertită în iubire. Finalul este simplu, firesc: „Acum ce facem?” „Lucrurile vin de la sine”.

Un film frumos, elegant, calm, dar şi scânteietor, un colocviu amabil despre viaţă şi moarte, despre juventute şi senectute, despre iubire şi dăruire.

Vă recomand din suflet acest film și sper să vă placă măcar pe jumătate cât mi-a plăcut mie!

Crede în Tine!