All posts by eliza

Scriu cu pana împrumutată de la o lebădă neagră despre tristeți care se petrec doar în sufletul meu. Scrisul este o taină a sufletului, o oglindă a celor nevăzute, o confesiune a trăirilor, o contemplare, o revelație în care te descoperi pe tine. Când scriu simt cum sufletul mi se înalță la îngeri, iar îngerii

Da, câteodată mi-e foarte dor de mirosul florilor de salcâm din grădina casei mele. Da, câteodată mi-e foarte dor de roua dimineții și de mirosul de iarbă proaspăt cosită de Tati. Da, câteodată mi-e foarte dor să culeg căpșune și fragi, iar apoi să le împart cu Tati zâmbind. Da, câteodată mi-e foarte dor de

Niciodată nu uităm pe cineva important din viata noastră ci doar învățam sa trăim fără ei! Mă cuprinde un amalgam de emoții și sentimente de fiecare dată când mă gândesc la tine….Tati meu drag și scump. Mă gândesc cu nostalgie la toate clipele frumoase pe care le-am petrecut împreună, clipe pe care nu le voi

„Din momentul în care ne naștem, timpul începe să ne ia viața înapoi.”— Seneca Trece timpul și odată cu trecerea lui parcă mă trec și eu… Mai trece o clipă și o altă clipă, mai trece o zi și o altă zi și parcă timpul ăsta nu mai are așteptare… Și cu fiecare zi și